5 comportamente deprinse din familie si aplicate la munca

Ai observat ca uneori angajatii tai se comporta ca niste copii? Ai incercat vreodata sa-i cunosti? Daca mai au frati, surori? Daca au fost crescuti de unul dintre parinti, de amandoi sau de bunici? De-a lungul timpului studile au aratat ca intr-adevar aducem viata de familie la serviciu. Regulile cu care am crescut in mediul familial ne urmeaza si la locul de munca indiferent de functia ocupata.

5 reguli familiale comune pe care le aplicam si la munca:

Simtul de lider. De obicei lider se vrea a fi cel care s-a nascut primul intr-o familie. Drept urmare, el sau ea poate inspira intimidare celorlati. Nu trebuie sa permiti asa ceva, altminteri o astfel de persoana va prelua conducerea si-ti va cere sa faci lucrurile dupa cum doreste. La primul contact cu asa o tipologie de angajat se impune sa te faci inteles inca de la inceput. Ii vei stabili momentele in care isi poate adauga creativitatea, de asemenea, ii vei specifica sa aiba limite in ceea ce priveste autoritatea manifestata fata de ceilalti, astfel incat lucrurile sa nu scape de sub control.

Atitudine de bufon. Angajatii de genul acesta anima fara doar si poate locul de munca. In cazul in care mediul de lucru nu permite sau nu  promoveaza   personalitatea “bufonului” trebuie sa-l atentionezi cat mai repede. “Clovnul” poate parea imatur, copilaros, nesigur si de obicei necesita atentie. El afiseaza aceasta masca pentru a-si usura situatia in care nu intelege ce are de facut la lucru. Atitudinea asta a preluat-o din copilarie cand, pentru a obtine atentia parintilor, trebuia sa se comporte ca un bufon. Ca si angajator vei dori sa-i impui limite, sa inteleaga ce este si ce nu este permis, pentru ca nu vrei ca actiunile unui angajat “clovn” sa fie intelese gresit de catre ceilalti colegi.

Tap ispasitor.  Fiecare familie are un ţap ispăşitor.  El este acuzat pentru tot ceea ce nu merge bine ba chiar preia vina pentru greselile altor angajaţi. Acest lucru poate fi un comportament invatat reportat din copilărie în cazul în care el sau ea a fost de multe ori pedepsit/a  pentru a proteja sora/fratele sau un prieten. Ca proprietar  de afacere asigura-te că ştii cine este cu adevărat de vină. Nu  concluziona ca vinovatul este cel care-si asuma o greseala, cauta dovezi concrete.

Victima. Ei bine, victima este exact opusul tapului ispasitor. Daca primul tinde sa ia asupra sa orice vina, victima nu stie cum sa mai iasa din incurcatura fara sa-si recunoasca greseala. De cele mai multe ori victima se simte inferioara. Adopta tehnica plansului atuci cand este in criza. Ea isi cunoaste atributiile in cadrul job-ului insa se foloseste de aceasta atentie tocmai pentru a nu-si asuma responsabilitatea. Astfel de angajati sunt adevarati vanatori de enrgie pentru ca-i epuizeaza pe cei din jur. Ca si angajatori asigurati-va ca v-ati identificat toti salariatii-victima si ca nu le veti permite sa continue. Trebuie sa va adresati lor facand abstractie de sentimente.

Lingusitori. Oh, daaaa.. sunt multi oameni asa, care spun “da” la orice, chiar si atunci cand ar trebui sa spuna “nu”. De obicei acestia se angajeaza in a finaliza task-uri pe care stiu inca de la inceput nu pot fi realizate cu usurinta, nemultumindu-i atat pe colegi cat si pe clienti, din cauza intarzierii livrarii. Asadar, sefii trebuie sa impuna limite clare cu privire la ce trebuie sa faca angajatii in numele firmei. In cazul in care seful este cel care spune “da” la tot, atunci angajatii trebuie sa-si evalueze foarte bine sarcinile si angajamentele gata rezervate.