Tot ce trebuie sa stim despre proteine, glucide si lipide

Dupa Sarbatori, toti ne simtim vinovati si decidem sa reducem drastic cantitatea de mancare, promitem sa fim tinem regim, sa mancam mai putin decat o furnica, juram solemn sa nu mai aruncam nici macar un ochi la ispitele culinare. Inainte de a decide daca tinem un regim, inainte de a alege ce fel de regim, inainte de a ne priva organismul de niste alimente, e bine sa ne asiguram ca stim ce alegem.

De aceea, ne-am gandit ca o trecere in revista a unor informatii esentiale despre alimentatia noastra de zi cu zi ar fi extrem de utila.

Zi de zi consumam proteine, lipide, glucide sau fibre alimentare. Dar ce sunt de fapt acestea, ce tipuri de alimente le contin si ce efecte au asupra noastra in cantitate prea mica sau prea mare?

Proteinele sunt origine animala sau de origine vegetala. Cele de origine animala se gasesc in carne, peste, branza, oua si lapte, iar cele vegetale le procuram din alune, migdale, soia, cereale integrale si unele leguminoase.

Organismul uman are nevoie de proteine, atat de origine animala cat si de origine vegetala. Proteinele sunt necesare pentru a produce energie, prin transformarea lor in glucoza, pentru a produce anumiti hormoni si pentru constructia structurilor celulelor. Fara proteine, organismul reactioneaza in mod vizibil: imbatranirea prematura a pielii sau scaderea drastica a masei musculare.

Daca selectam proteinele si ne bazam doar pe cele de origine vegetala, putem suferi de dereglari care se vor transforma in afectiuni vizibile ale unghiilor si parului. Includerea in alimentatie a oualelor si a lactatelor ne poate proteja de astfel de neplaceri.

Lipidele, cunoscute si ca grasimi, sunt, de asemenea, de doua feluri: cele de origine animala, provenite din peste, carne, unt, smantana, branza; si cele de origine vegetala, provenite din uleiuri vegetale, precum cel de arahide sau din margarina.

Clasificarea lipidelor se mai poate face si in functie de acizi - acizi grasi saturati (carne, oua, lactate) si acizi grasi mono sau poli saturati (ulei de masiline, de rapita, de floarea soarelui, margarina sau grasime de peste).
 

Organismul reactioneaza la lipide in primul rand prin modificarea valorii colesterolului. De aceeea, lipidele sunt impartite, de cei mai multi nutritionisti, in trei categorii principale, in functie de influenta lor: grasimi care maresc colesterolul (cele saturate), cele care au o influenta mica (oua, carne de pasare) si cele care scad colesterolul (uleiurile vegetale).  

Glucidele sunt si ele impartite in doua categorii. Glucidele rele sunt cele cu indice glicemic ridicat, care provoaca o crestere semnificativa a glucozie din sange, in aceasta categorie intrand zaharul, dar si faina alba, orez, alcool, cartofi si porumbul.

Glucidele bune duc la o crestere redusa a glucozei din sange. In aceasta categorie se regasesc cele mai multe dintre fructe si toate legumele, orezul integral, lintea sau bobul.

Fibrele alimentare sunt continute de legume, fructe si cereale. Acestea sunt necesare organismului pentru o digestie normala, un tranzit intestinal sanatos si, de asemenea, pentru aportul lor de vitamine si minerale.

Fibrele alimentare au si rolul de a proteja asimiliarea unei cantitati prea mari de grasimi si reduc efectul toxic al unor susbstante care, din pacate, se regasesc uneori in alimentatia noastra: aditivii si colorantii. Recomandate pentru aportul mare de celuloza sunt taratele, painea integrala, fasolea uscata, mazarea verde, smochinele, migdalele, patrunjel, spanac sau zmeura.